Senatorul Adrian Țuțuianu, declarație politică: Uniunea Europeană se schimbă. România, încotro?

Declarație politică

Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor,

În urmă cu zece ani, România devenea stat membru al Uniunii Europene, parcurgând pentru realizarea acestui obiectiv, un drum deloc uşor, al cărui moment de început a fost consemnat la 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană. Deschise, oficial, în anul 2000, negocierile au fost încheiate, la nivel tehnic, în cadrul Conferinţei de Aderare la nivel ministerial, patru ani mai târziu. Data aderării a fost propusă la Summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles în anul 2004. Partidul Social Democrat a avut un rol de netăgăduit în concretizarea acestui proiect, prin demersurile iniţiate şi susţinute pentru intrarea ţării noastre în marea familie europeană, confirmându-i-se astfel României locul pe care îl merită în rândul statelor care au drept repere valori democratice fundamentale.

Pentru a ajunge aici, România a depus eforturi considerabile. Obţinerea statutului de ţară membră a Uniunii Europene nu a însemnat nici pe departe finalul unui proces anevoios, ci continuarea unui drum marcat de responsabilităţi pe care le-am conştientizat din primul moment. Ne-am asumat obiective comune, am respectat condiţii, am depus şi vom depune în continuare eforturi pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană, am militat pentru apărarea valorilor democratice, a normelor statului de drept, a libertăţilor şi a drepturilor omului, confirmând zi de zi, graţie eforturilor fiecărui român, că merităm să facem parte din rândul statelor cu drepturi depline.

Trebuie menţionat şi faptul că România a parcurs paşi importanţi în direcţia trecerii la moneda euro, ţara noastră respectând, în prezent, foarte mulţi dintre indicatorii conveniţi pentru a caracteriza stabilitatea macroeconomică. În acelaşi timp, trebuie reliefate şi eforturile făcute în vederea finalizării procesului de aderare a ţării noastre la Spaţiul Schengen. România acţionează deja ca un membru de facto cu o contribuţie semnificativă la însăşi securitatea Spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene. În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen apare ca o necesitate, fiind nevoie de eforturi politice comune, de colaborare între reprezentanţii instituţiilor importante ale statului, de dialog constructiv între formaţiunile politice, la care să se adauge demersurile reprezentanţilor ţării noastre la Bruxelles.

România a demonstrat că este determinată să se implice activ în susţinerea unei Uniuni Europene consolidate, bazate pe coeziune şi solidaritate şi că poate avea un rol foarte important pentru menţinerea securităţii în zonă.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem acum într-un moment de cotitură, Uniunea Europeană aflându-se în faţa unui proces de transformare care poate lăsa loc întrebărilor, incertitudinilor şi chiar îngrijorărilor cu privire la viitorul acestei construcţii extrem de importante, prefigurându-se totodată şi câteva scenarii. În cadrul reuniunii recente a liderilor statelor Uniunii Europene, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European, au fost enumerate şi lansate spre dezbatere cinci posibile direcţii, una dintre acestea, şi cea mai controversată, fiind o Europă cu mai multe viteze, unde cei care vor mai mult fac mai mult împreună, în domenii precum apărarea sau guvernanţa zonei euro, fără a fi blocaţi de cei reticenţi.

Acest posibil proiect reprezintă un pas înapoi pentru ideea de Uniune Europeană, fiind o idee pe care nu putem să o acceptăm. Avem  multe motive de îngrijorare, pentru că trebuie să fim conştienţi că există un risc enorm ca România să fie plasată în categoria membrilor cu rang inferior din Europa, situaţie total nedreaptă dacă avem în vedere eforturile făcute de ţara noastră până acum şi potenţialul său real.

Din păcate, însă, preşedintele Klaus Iohannis a ignorant apelul lansat de Partidul Social Democrat la o discuţie între partide politice şi instituţii, pentru a clarifica poziţia României faţă de contextul european foarte complex şi, de asemenea, pentru a informa opinia publică referitor la mizele şi opţiunile României în Europa viitorului. Nu este nici pe departe suficient să constăm că există câteva posibile variante de lucru şi nici să declarăm că nu suntem de acord cu una sau alta dintre variante! Trebuie să ştim exact ce avem de făcut în condiţiile în care, de exemplu, scenariul Europei cu două viteze se concretizează. Dar acesta este un aspect pe care preşedintele României îl ignoră, din păcate, uitând că decizia e mult prea importantă ca să fie luată de un singur om, fie acesta preşedintele ţării, iar lipsa unei decizii poate avea consecinţe grave.

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Social Democrat face un nou apel la responsabilitate, şi colaborare, subliniind că interesul României este cu mult mai important decât orgoliile personale ale unor politicieni. Este nevoie de dialog pentru a identifica soluţiile pe care le vom adopta în contextual schimbărilor prin care trece Uniunea Europeană, astfel încât niciunul dintre scenarii să nu ne prindă nepregătiţi. Şi este la fel de important ca într-o astfel de situaţie în care se impune asumarea unor decizii pe termen lung, politicienii să reprezinte o singură voce care să apere poziţia României şi să spună răspicat că ţara noastră merită să fie tratată ca un stat egal în drepturi cu celelalte state membre ale UE. Iar misiunea iniţierii unui astfel de dialog îi revine Preşedintelui României care reprezintă statul român în plan extern şi care, în plan intern, trebuie să îşi asume cu adevărat rolul de mediator.

Sunt decizii importante pentru viitorul României care, de altfel, va fi în faţa unui moment de bilanţ. Peste numai un an vom sărbători împlinirea unui centenar de la Marea Unire, act istoric care reprezintă un moment de referinţă al diplomaţiei româneşti, expresie a voinţei unui popor de a-şi afirma identitatea.

Iar o astfel de pagină de istorie poate fi pildă pentru noi toţi, putând înţelege şi din exemplul înaintaşilor cât de importantă este voinţa comună pentru promovarea interesului naţional!

Comentarii

comentarii