S-a întâmplat astăzi, la Centrul Internațional de Conferințe din campusul Universității „Valahia”, o întâlnire inițiată de Asociația Comunelor din România (ACOR) și Uniunea Geodezilor din România (UGR). Tema: Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF) la început de drum. Evenimentul vine la câteva zile după lansarea în dezbatere publică a proiectului de HG pentru adoptarea Programului național de cadastru (mai multe detalii aici).
Au fost prezenți la discuții președintele CJD – Adrian Țuțuianu, președintele ACOR, filiala Dâmbovița – Dorinel Soare, primar al comunei Niculești, președintele UGR – Cornel Păunescu, deputatul Ionuț Săvoiu, câțiva primari și specialiști în domeniu. Din păcate, instituția cu rol vital în implementarea viitorului Program de cadastru, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), nu a avut niciun reprezentant în sală, deși confirmase participarea directorul Direcției de Cadastru, Victor Grigorescu. L-a scuzat Ionuț Săvoiu: Agenția de Cadastru a avut o acțiune foarte importantă și nu a dorit să mai participe astăzi la acțiunea noastră. Au zis că ne descurcăm, că știm ce să spunem.
Dezbaterea s-a purtat în jurul posibilităților de finanțare a serviciilor de cadastru și înregistrare sistematică a drepturilor de proprietate asupra imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, cu accent pe proiectul de act normativ de care am amintit la început.
Cornel Păunescu: Trebuie să ne gândim că din 2018-2019 subvențiile din agricultură nu se vor mai acorda decât celor care au terenul intabulat. Ori dacă ne gândim că timpul care a mai rămas este foarte scurt și că în niciun caz nu se poate realiza cadastru sistematic pe toată țara, trebuie să punem problema de câți bani va pierde România din 2019 pentru faptul că aceste terenuri nu sunt intabulate, acei proprietari nu vor mai primi bani. Deci, vor fi miliarde de euro care nu se vor mai primi, pentru că asta este regula. Din nefericire, nu s-a înțeles foarte bine că este o necesitate introducerea cadastrului sistematic, adică fiecare proprietate să fie identificată și intabulată corect, și, în prezent, Parlamentul și Guvernul s-au mișcat relativ greu.
Ionuț Săvoiu: Sperăm noi ca acest Program național de cadastru să fie finanțabil încă din această primăvară. Legat de ce-a spus colegul Păunescu, că ne-am mișcat greu, eu zic că e important că ne-am mișcat. ANCPI a reușit să obțină finanțare din suse proprii pentru PNCCF. Suma se ridică, după estimări, la circa 500 milioane de euro în următorii 10 ani, bazat pe sumele care provin din taxele și tarifele ANCPI. Aceși bani nu se mai duc la plata salariilor sau alte investiții care nu au legătură cu Programul național de cadastru.
Adrian Țuțuianu: Programul este extraordinar de important, poate mai important decât să facem ce avem noi în cap, fiecare, o bucată de drum sau o școală. Ar fi bine, foarte optimist să închidem până în 2023 subiectul înregistrării sistematice a proprietății.
Care ar fi avantajele? Păi, în primul rând, locurile de muncă. Aici se vorbește de 600 de posturi, dar eu cred, dle Săvoiu, că trebuie discutat. 600 de posturi, dacă le împărțim la 47 (județele și sectoarele municipiului București) înseamnă un număr foarte mic și eu nu cred că va rezolva situația. Deci, va trebui să discutăm pentru un număr mai mare de posturi, căci, altfel, nu vom închide în 2023, ci în 2040.
Al doilea avantaj – un regim juridic clar al proprietăților și o secuitate pentru circuitul civil. Știi clar ce-ai cumpărat, știi clar ce-ai vândut. Și va permite un lucru de care România are nevoie: concentrarea proprietății în domeniul agricol. Până nu vom avea concentrare, nu vom avea nici rezultate în agricultură așa cum trebuie și nici securitate alimentară, continuând să fim importatori la peste 80% din ceea ce se consumă.
În al treilea rând – taxe și impozite pentru autoritățile locale. Dacă luăm imobilele, totdeauna ele sunt duble față de ceea ce e declarat în Registrul Agricol – construcțiile. Dacă luăm terenurile intravilane, totdeauna diferența e de la jumătate în sus. Nu mai vorbim de terenurile agricole, unde n-avem niciun fel de control și sunt foarte multe suprafețe folosite de cetățeni, cu sau fără acceptul autorităților locale.
Președintele CJD a venit și cu o serie de observații de îmbunătățire a proiectului:
- angajații noi trebuie aduși în sistem înainte de a se începe Programul, după o perioadă de instruire;
- procedurile de lucru trebuie să fie unitare și indiscutabile, fără modificări de la un județ la altul;
- criteriile de selecție a localităților trebuie regândite, ele fiind atât de generale încât lasă ANCPI posibilitate de a alege cum dorește unitățile beneficiare.
Onoare muncii!
Comentarii recente