Deputatul PSD Dâmbovița, Oana Vlăducă, atacă în termeni foarte categorici demersul PNL de a întocmi o „carte neagră” a guvernării social-democrate pe anul 2017. În 7 puncte, parlamentarul desființează gestul liberalilor, pe care-i acuză că au produs un material care conține minciuni și mistificări:
1. PNL amestecă angajamentele cu termene de finalizare în 2020, amestecă sumele brute cu cifrele procentuale şi ignoră toate statisticile oficiale atât ale INS cât şi ale organismelor financiare internaţionale care certifică atât o creştere economică sănătoasă, de peste 7 procente, cât și încadrarea în parametrii de stabilitate macroeconomică (deficit sub 3%, datorie publică sub 60% din PIB).
2. PSD a prezentat peste 100 de măsuri de guvernare realizate în 2017, ceea ce reprezintă peste 90% din ceea ce a fost propus. Până acum, PNL nu a putut prezenta decât o listă de 10 nerealizări, din care mai mult de jumătate erau de fapt realizate.
3. Este incredibil modul în care liberalii mint efectiv opinia publică, prezentând date economice false. Cea mai mare minciună este declarația președintelui PNL că a scăzut puterea de cumpărare a românilor, în condițiile în care INS a publicat date care arată că a crescut puterea de cumpărare a salariaților cu peste 12%, iar pentru pensionari cu peste 14%.
4. De asemenea, PNL minte când spune că au scăzut veniturile la bugetul de stat, în condițiile în care acestea au crescut cu peste 10% față de anul trecut. Diminuarea ponderii veniturilor în PIB este efectul reducerii sau eliminării mai multor taxe. A critica faptul că nu a crescut ponderea taxelor plătite în PIB este o viziune anti-liberală și anti-dreapta. Obiectivul doctrinei liberale este în realitate reducerea poverii fiscale.
5. O altă mare minciună a liberalilor este cea privind creşterea datoriei publice. În realitate, ponderea în PIB a datoriei publice a scăzut cu 1,2 puncte, de la 37,6% în 2016 la 36,4% în 2017. Deci nivelul este cu mult sub 60% cât reprezintă pragul prevăzut în Tratat.
6. O altă critică aberantă a PNL este că au crescut importurile. Acesta este însă semnul clar că românii au avut mai mulți bani în buzunare și au putut cumpăra mai multe bunuri. Altfel, nu s-ar fi importat acele bunuri.
7. Creșterea importurilor nu s-a făcut în detrimentul exporturilor. Dimpotrivă, în 2017 în România exporturile au ajuns la un maxim istoric – au ajuns la 44% din PIB.
Onoare muncii!
Comentarii recente