De unde-a plecat subiectul din titlu? În data de 27 martie a avut loc prima sesiune ordinară pe anul 2014 a Consiliului Științific al Parcului Natural Bucegi. S-a întâmplat la sediul Administrației Parcului din Moroeni. Pe ordinea de zi a sesiunii au fost supuse analizei membrilor Consiliului Științific vreo 13-14 solicitări, având drept beneficiari fie unități administrativ-teritoriale, fie entități private.
Pe zona județului Dâmbovița, au existat 5 solicitări, remarcându-se cea privind realizarea unei stațiuni turistice pe muntele Nucet. Subiectul nu e nou, fiind anunțat încă din 2012 și prezentat în cifre extrem de atrăgătoare, atât pe zona banilor investiți, cât și a locurilor de muncă dezvoltate.
Pentru ca lucrurile să meargă mai departe e, însă, nevoie, de avizul Consiliului Științific al Parcului Natural Bucegi. Componența Consiliului a fost aprobată prin Ordinul 2897/16.12.2011 emis de László Borbély, ministru al Mediului și Pădurilor în Guvernul Boc. Ei bine, în ședința din 27 martie, toate solicitările județului Dâmbovița privind dezvoltarea prin investiții în zonă au fost respinse! Și abia de aici curg reacțiile.
S-a exprimat primul pe subiect, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Adrian Țuțuianu:
Am avut, împreună cu doamna deputat Carmen Moldovan, o discuție cu ministrul Mediului. (…) Am deschis discuția, urmează să fac anumite propuneri legate de planul de management al Parcului Natural Bucegi. Vreau să vă spun că actuala conducere științifică a Parcului nu înțelege nevoile de dezvoltare ale județului Dâmbovița, iar la ultima ședință, care a avut loc săptămâna trecută, toate propunerile de modificare a Planului Urbanistic au fost respinse de către Consiliul Științific, Practic, dânșii spun că nu trebuie să ne dezvoltăm și că trebuie să rămânem la culesul de floricele prin Munții Bucegi. Este un lucru care pe mine mă îngrijorează din perspectiva investițiilor pe care ni le-am propus în această zonă.
Nu putem să facem, în felul acesta, dezvoltarea turismului și a zonei montane. Cine sunt membrii? Sunt și profesori universitari, sunt și persoane care nu știu exact cu ce se ocupă la momentul ăsta, verific, numiți în anul 2011 de Guvernul Boc. (…) Dacă e Parc Natural, există zone de dezvoltare durabilă, unde se pot desfășura activități economice. Noi n-am cerut să construim ceva într-o zonă care este protejată. Nici noi, nici Prahova. Am cerut în zonele de dezvoltare durabilă. Dar, după unii dintre membrii Consiliului, mi-au spus și mie colegii care au fost acolo, singurul lucru pe care ar trebui să-l facem noi e să creștem mușețel, eventual râme sau, știu eu, să prindem peștele cu mâna, alergând prin apă ca Winnetou. Și-n rest, să nu dezvoltăm nimic.
Am încercat și alte răspunsuri la doi dintre participanții la ședința Consiliului Științific. La întrebarea: Cum comentați votul negativ al Consiliului Științific al Parcului Natural Bucegi pe propunerile înaintate de județul Dâmbovița în ultima sedință a forului?, au răspuns așa…
Alexandru Oprea, administrator public al județului Dâmbovița:
Membrii Consiliului Științific, ori nu au mai ieșit din birou sau laborator de mult timp, ori sunt călăuziți de interese contrare acestui județ. Să vii cu ipoteze de genul aceleia că la 1800 de m nu suntem în stare, în secolul 21, să facem construcții adecvate, să spui că degradăm mediul și că trebuie ocrotită o plantă numită, pe românește, pir, în loc să fii preocupat de dezvoltare, de locuri de muncă, sigur, punând toate condițiile ca mediul să fie protejat, mi se pare deja prea mult. Am subliniat că singurele noastre șanse în județ sunt dezvoltarea turismului și a agriculturii, dar vorbeam la pereți. Ei sunt preocupați de creșterea râmelor în liniște pe pășunile din Bucegi.
Valentin Calcan, senator:
Cred că faceți referire la propunerile înaintate de mai mulți investitori privați (străini, din câte am înteles) și care au avizul și sustinerea CJD privind intenția realizării unei statiuni turistice cu cca 4000-5000 de locuri de cazare în Parcul Natural Bucegi. Dacă la aceste propuneri vă referiti, punctul meu de vedere este următorul: Consiliul Stiintific al Parcului Natural Bucegi a luat o decizie corectă, bazată pe lege. În acest caz, prin lege înțelegem Planul de Management al Parcului.
Pentru ca lucrurile să fie foarte clare, situatia este următoarea. Parcul Natural Bucegi, arie naturală de interes naţional, mai mult, una dintre cele mai vizitate arii naturale protejate din România, este format din mai multe zone distincte printre care zona de management durabil şi zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
Delimitarea acestor zone a avut la bază studii de cercetare, lucrări de specialitate, referitoare la patrimoniul natural al Parcului. Așa cum sunt definite în Planul de Management, prin zona de management durabil înțelegem terenurile a căror valoare a biodiversităţii permite şi utilizarea raţională a resurselor naturale, precum şi activităţi de protecţie a pădurilor şi activităţi ştiinţifice şi educative. Asta înseamnă că in aceste zone nu poți să construiesti nimic.
Unde poti să construiești cabane, pensiuni, hoteluri, etc? Numai în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Așa scrie în Planul de Managenent, adică în lege!
În cazul despre care mă întrebați (din ceea ce știu eu) este vorba de investitori străini care au cumpărat câteva zeci de hectare aflate în zona de management durabil, adică acolo unde nu poti să construiesti nimic. Mi-e greu să cred că nu au știut ce cumpără! Să fie clar pentru toată lumea, nu este totul să ai proprietatea asupra unui teren. Dreptul de folosintă al acestuia este cu totul altceva. Nu poti să-l folosești decât asa cum este in lege, adică fie în Planul de Management în cazul de față, fie în Planurile de Urbanism pentru orașe, etc. Cine are un teren știe că nu poate construi pe el orice vrea, orice construcție, orice înălțime, orice grad de ocupare. Toate acestea sunt trecute în lege, în legile fiecărei localităti în parte.
Desigur, ca orice lege, aceasta este perfectibilă. În cazul nostru, dacă trebuie să construiască cineva acolo unde nu are voie, se poate schimba legea, adică Planul de Management și….se poate construi! Pare simplu dacă nu am vorbi în acest caz de natură. Când nu ai plantat niciodată în viața ta un copac, nu ai îngrijit o floare, poți să decizi să tai o pădure sau să torni un beton acolo unde se află o floare de colț. Se vede însă că domnii din Consiliul Științific au cam plantat ceva pomi în viața dânșilor.
Administrația, fie județeană fie locală desigur că-și dorește investiții, investitori. Pentru că investițiile generează taxe, înseamnă impozite și înseamnă locuri de muncă. Cine nu și-ar dori așa ceva? Cine ar fi împotrivă? Rămâne o singură „mică problemă” : drumul de acces.
Nu sunt economist de profesie, dar, sigur, acești potențiali investitori care propun statiuni turistice de cca 4000-5000 de locuri de cazare, cumpărând terenuri unde prin Planul de Management nu se poate construi nimic, au soluția pentru schimbarea Planului precum și răspunsul la intrebarea: pe care drum vor circula acești turiști? Pentru că pe drumul prin Dichiu – DJ 713, fără investiții împotriva căderilor de zăpadă, va fi în continuare închis pe timp de iarnă, iar pe drumul DJ 714 Sanatoriu-Moroeni, încet, încet, drumul va deveni un fel de canal! Asta pentru că, la un calcul simplu, la o coborâre din munte pe o mașină se depun cca 20 kg de noroi, iar la 1500 de mașini pe zi, faceți singuri calculul.
Onoare muncii!
Sa inteleg ca drumul trans Bugegi nu se mai face.