ANALIZĂ: 10 atacuri ale Propagandei pe modificarea legilor justiției, desființate punct cu punct de senatorul Adrian Țuțuianu!

Una dintre cele mai aprinse teme din spațiul public, generată de modificările aduse legilor jutiției, a provocat din nou (ca și în cazul OUG 13) reacția nemulțumiților din zisul „Sistem”. Provocarea a alunecat către susținătorii din stradă și este întreținută prin materiale și articole propagandistice care înfierează schimbările.

În fapt, criticile sunt ușor de eliminat pentru cine are răbdare să se aplece asupra textelor constituționale, recomandărilor CCR, solicitărilor asociațiilor profesionale.

Pe subiect, senatorul PSD Dâmbovița, Adrian Țuțuianu, membru în Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiției, a făcut astăzi o prezentare pe larg a modificărilor care sunt cel mai des vânturate de propagandă ca inacceptabile. Punct cu punct, 10 amendamente sunt apărate cu argumente:

Adrian Țuțuianu: Pe piață circulă foarte multe manipulări și aș vrea doar să vă dau răspuns la cele care sunt cele mai agresive și cele mai departe de adevăr.

1. Răspunderea magistraților

• Această răspundere este subliniată și cerută chiar de magistrați. În al doilea rând, nu se pune nici o presiune asupra magistraţilor pentru că reaua credinţa sau grava neglijenţă va fi constatată de către o instanţă de judecată. Nici un magistrat care a acţionat legal şi cu bună credinţă nu va fi sancţionat, după cum trebuie să fie foarte clar tuturor că nu există nici o categorie profesională în această țară care nu răspunde dacă a încălcat o dispoziție legală.

2. Înfiinţarea unei Secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie

• Această Secție va funcţiona în cadrul Parchetului General. Ea va efectua urmărire penală pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.
• Ce se susține de către diverși comentatori? În primul rând, se susține că, în felul acesta, se diminuează atribuțiile DNA și că această Secție ar fi cu o determinare politică.
• Este complet neadevărat. Este evident că DNA nu poate fi imparţială în anchetarea procurorilor DNA. (…) În al doilea rând, DNA nu va mai putea face presiuni cu dosare penale împotriva judecătorilor care resping în instanță cauzele DNA. Și, în al treilea rând, am făcut o Secție formată de 8 procurori și 12 angajați de specialitate care, toți, sunt numiți de către CSM. Nu văd unde este vreun amestec al politicului.

3. S-a eliminat cuvântul „independență” din articolul care defineşte activitatea procurorilor

• Ceea ce s-a făcut este o armonizare a textului din lege cu prevederile constituţionale. Textul spune așa: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. Este preluat ad-literam textul constituțional.
• Avem și argumente de drept comparat. CEDO spune că, spre deosebire de judecători, procurorii acționează în calitate de reprezentanți ai Ministerului Public, subordonați întâi Procurorului General, apoi ministrului Justiției, nefiind necesară o condiție de independență absolută în raport cu puterea executivă. Iar Comisia de la Veneția ne spune că Parchetul trebuie să fie responsabil în fața publicului, iar mijlocul tradițional este controlul exercitat de către Executiv, care oferă legitimitate democratică indirectă. Dacă ei spun așa, înseamnă că decizia luată de noi este corectă. Pentru cei care ați urmărit presa zilele acestea, cred că ați observat că în Franța a fost adoptată o lege care nu lasă niciun loc de interpretare: procurorii din Franța sunt în subordinea ministrului Justției. La noi, textul este mult mai soft.

4. Interdicția atacării altor instituții ale statului de către magistrați

• Textul sună așa: ,,Judecătorii si procurorii sunt obligaţi sa se obţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativa si executivă”.
• Așa cum, de exemplu, politicienii sunt mereu obiect de analiză în cadrul Inspecției Judiciare pentru declarații pe care le dau, cred că și inversul trebuie să fie, în egală măsură, valabil. Este de neacceptat ca un Procuror General al României să iasă cu comentarii absolut defăimătoare la adresa puterii legiuitoare.

5. Magistraţii nu pot fi lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete

• Este o normă expresă, propusă de Uniunea Națională a Judecătorilor. Aceste informații vor fi verofocate de CSAT și Comisiile parlamentare de control al activităţii SRI si SIE.
• Nu reprezintă în niciun fel un mijloc de eliminare a magistraților. Un magistrat care acceptă calitate de informator sau colaborator al unui serviciu de informații a încălcat legea. Nu comisia îl scoate afară din sistem, ci propria atitudine.

6. Actele CSAT privind Jutiția nu mai pot fi secretizate

• Multe din abuzurile săvârșite în Justiție în acești ani au la bază protocoale de colaborare aprobate prin hotărâri ale CSAT. Eu v-am spus și altădată, vă spun și astăzi: hotărârile CSAT sunt acte administrative cu caracter normativ, nu sunt legi! Este normal ca cei care sunt destinatarii aplicării actului normativ respectiv să fie în cunoștință de cauză cu privire la conținutul lui. De aceea, norma juridică trebuie să fie transparentă, cunoscută de toți.

7. Preşedintele nu va mai putea refuza, nici măcar o data si motivat, numirile propuse de CSM in funcţiile de preşedinte si vicepreşedinte la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie

• Păi, dacă tot vorbim de politic, cine e mai politic? CSM sau Președintele? Noi am dat credit structurii care se ocupă în mod constant și potrivit legii de carierele judecătorilor și procurorilor, respectiv CSM.

8. Preşedintele României nu mai poate refuza numirile judecătorilor in funcţii de procurori si procurorilor in funcţii de judecători

• Argumentele sunt aceleași: să dăm credit organismului cu rol de autoreglementare a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii.

9. Numirile și detașările procurorilor la parchetele superioare (DNA, DIICOT) nu mai sunt la discreția șefului de parchet

• Modificările vizează obligativitatea unui concurs  – nu înțeleg cine și ce are cu concursul – și o vechime de minim 8 ani, ceea ce asigură o experiență de nivel de Tribunal pentru accederea la aceste structuri specializate în combaterea corupției și a criminalității organizate.

• Incorect este ce se întâmplă astăzi, când șeful de la DIICOT sau DNA ia un procuror de judecătorie de la Răcari sau de la Pătârlagele și îl promovează direct în structura centrală a instituției, fără să aibă pregătirea juridică necesară și experiența de viață care este obligatorie într-o asemenea poziție.

10. Un magistrat nu va mai fi suspendat din funcţie automat atunci când este trimis în judecată, decizia în acest sens fiind luata de către CSM

• Este vorba de aplicarea unui principiu, al prezumţiei de nevinovăție.
• Trebuie apreciată în concret situația fiecărui judecător și procuror. Și vă dau un exemplu: dacă un judecător este astăzi implicat într-un accident de circulație soldat cu o vătămare corporală, pentru că s-a făcut dosar penal, este automat suspendat din funcție. Cred că CSM are capacitatea să discearnă între situațiile care necesită o suspendare și cele care nu necesită.

Să mai adăugăm că, pe proiectul de modificare, cvasitotalitatea amendamentelor care se regăsesc în forma finală a legii au ca inițiatori Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților.

Onoare muncii!

Comentarii

comentarii