DECLARAȚIE POLITICĂ
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor senatori,
Săptămâna trecută, agenda publică a fost marcată de câteva subiecte pe care anumiți colegi parlamentari, probabil, din lipsa unor proiecte, au înțeles să le amplifice în mass-media într-o manieră generatoare de neîncredere. Este vorba de „Strategia națională pe termen lung România 2040” sau cum spuneau colegii parlamentari la care făceam referire „la încercarea de a subordona viitorul României lui Liviu Dragnea”. Nimic mai fals!
Totuși, din dorința de a așeza lucrurile în matca lor firească, mă simt nevoit să subliniez câteva aspecte. Repet! Scopul nu este de a continua polemica, ci de a puncta câteva aspecte pe care, ca și mine, colegii parlamentari care au susținut contrariul le cunosc la fel de bine, dar fie preferă să manipuleze, fie încearcă să își ascundă lipsa de proiecte cu și pentru români.
În primul rând, aș dori să fac referire la Academia România. În luna octombrie 2016, Academia Română prezenta un studiu amplu menit să stea la baza unei strategii de dezvoltare a României pe următorii 20 de ani, un document generos de aproape 1.000 de pagini, în care se făcea o radiografie a situației pe fiecare domeniu. Dacă însăși Academia Română a simțit nevoia elaborării unui asemenea document, atunci este de presupus că a existat o nevoie reală a unei atare inventarieri, dar și a identificării unui parcurs pe care ar fi de dorit să îl urmăm.
Mai mult decât atât, academicienii, pe lângă radiografia amănunțită, propuneau direcții și soluții, având în vedere obiective pe termen scurt, mediu și lung. Cu permisiunea dvs. voi aminti câteva dintre ele: stoparea fenomenelor negative din economie și societate, situarea României pe o poziție medie din punct de vedere al nivelului de trai al țărilor din zona Vișegrad, situarea României pe o poziție medie a țărilor dezvoltate din UE, corespunzătoare din punct de vedere al resurselor de care dispune pe plan uman, al resurselor naturale, economic, geopolitic în cadrul UE.
În al doilea rând, documentul la care fac referire a fost început în anul 2014, fiind structurat sub forma a 13 proiecte, la el lucrând vreme de aproape 3 ani peste 250 de experți.
Doamnelor și domnilor,
Revenind, însă, la ceea ce spuneam la început, Guvernul României a inițiat o propunere legislativă prin care – așa cum se menționează la art. 1 alin. 1 – „se instituie obligația elaborării și actualizării <Strategiei de dezvoltare economică și socială a României pe termen lung, denumită în continuare Strategia România 2040>”. Cu alte cuvinte, guvernul legitim PSD și ALDE, având în minte o strategie pe termen lung și nicidecum interese mărunte imediate, au apreciat că România, mai ales în Anul Centenarului, trebuie să își definească obiectivele de țară. Adică, noi, politicienii, indiferent de doctrina politică în care credem, să oferim românilor un proiect pe termen lung pe care ei să îl aprobe sau nu. Dar, să demonstrăm că dorim să ducem această tară într-o direcție, că urmărim niște obiective, că avem, poate nu viziune, dar habar despre ceea ce vrem să facem cu și pentru români.
În continuare, inițiativa legislativă vorbește despre „set de politici publice strategice”, dar și despre „consens național”. Aici, aș vrea să insist puțin pe conceptul de „consens național” amintindu-vă câteva exemple din istoria recentă a României: declarația de la Snagov din 1995, Pactul Național pentru Educație din 2008, Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare din 2015. Sunt câteva exemple care arată că, în trecutul apropiat, clasa politică a găsit înțelepciunea să treacă peste animozitățile de moment și să îmbrățișeze aceleași obiective.
Mai mult, potrivit inițiativei legislative, se va înființa „Comisia România 2040”, un organism consultativ, fără personalitate juridică, care va reuni reprezentanți de la Administrația Prezidențială, Guvern, Parlament, Partide Politice, Academia Română, Consiliului de Programare Economică, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, personalități din diverse domenii.
Această idee – existența unei strategii naționale pe termen lung – nu este ceva năstrușnic. Cu titlu de informare pentru colegii mei, Germania are „Strategia de dezvoltare sustenabilă”, Franța are „Strategia de tranziție ecologică pentru o dezvoltare durabilă”, Marea Britanie are „Strategia de dezvoltare sustenabilă”. La fel și Cehia, Ungaria, Polonia, Austria, Canada și Elveția.
Stimați colegi,
Această inițiativă nu este, în niciun caz, este o chestiune obscură, un demers pe persoană fizică. Este, din punctul meu de vedere, un lucru foarte serios care presupune consens național, definirea unor obiective măsurabile.
Este, dacă vreți, măsura gradului în care clasa politică, în general, și partidele politice, în particular, înțeleg nu numai să poarte bătălii cu miză 0. Dar, înțeleg să muncească pentru România și români. Știu că este greu să accepți că nu ai idei și nici soluții pentru proprii alegători și susținători. Dar, de dragul României și românilor, în An Centenar, ar trebui ca, măcar, inițiativele social-democrate care vizează progresul României și bunăstarea românilor să devină proiecte comune. Știu că este mai ușor a critica, dar atunci când discuți despre România și obiectivele ei, munca trebuie să fie pe primul loc.
Vă mulțumesc,
Senator Adrian ȚUȚUIANU
Comentarii recente