DECLARAȚIE POLITICĂ
Constantin Brâncuși, geniul fără sfârșit
Stimate colege,
Stimati colegi,
Constantin Brâncuși, „părintele sculpturii moderne”, personalitate marcantă a culturii române, a inspirat, prin geniul său creator și prin forța mesajelor transmise de opera sa nemuritoare, generații de sculptori din întreaga lume. Născut în data de 19 februarie 1876, la Hobița, în județul Gorj, Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai tumultuosului secol XX, a avut o contribuție importantă la înnoirea viziunii artistice în sculptura contemporană, în lucrările sale atinse de aripa geniului regăsindu-se esența sufletului românesc. Îl sărbătorim, în fiecare an, cu mândrie și recunoștință, pentru zestrea culturală de o valoare inestimabilă, pe care a lăsat-o lumii întregi, pentru profunzimea creației sale, pentru frumusețea de neasemuit a zborului redat de linii curajoase, pentru iubirea sa de țară, care se regăsește în lucrări dar și în cuvinte.
Ziua de 19 februarie este, începând din anul 2015, sărbătoare națională. Acum, în anul Centenarului Marii Uniri, este momentul când ne întoarcem, o data în plus, fie și cu gândul, la „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, ansamblu inaugurat pe 27 octombrie 1938, un omagiu cu adânci semnificații adus de Brâncuși soldaţilor români care, în 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor și care s-au jertfit pentru făurirea unităţii de neam şi ţară. Masa Tacerii reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia care urmează. Timpul este reprezentat de scaunele în formă de clepsidre, care pare să-l măsoare cu precizie și să dea un sens nou clipelor care se transformă în veșnicie. O lume simbolurilor care se deschide în fața noastră într-o adâncă și impresionantă tăcere. Aleea Scaunelor și Poarta Sărutului ne poartă spre o lume a meditație și a semnelor care se descifrează cu sufletul. Ca o încununare a acestui ansamblu, Coloana Infinitului sau Coloana fără sfârșit este respirația artistică a sculptorului care redă mărturia „sacrificiului infinit”. Coloana pare menită să sprijine în veșnicie bolta cerului. Această scară creată întru veșnicie este o punte de legătură între cer și pământ și leagă pentru totdeauna numele lui Brâncuși de pământul țării pe care l-a iubit necontenit.
Creația lui Brâncuși se aseamănă ea însăși, prin evoluție, unui zbor măiastru, din ce în ce mai sigur, mai înalt și mai emoționant. Lucrările lui Brâncuși relevă o acumulare sensibilă de cunoștințe, tehnică și îndemânare, pentru ca viziunea artistului să devină din ce în ce mai clară și mai puternică. Prin liniile sale impresionante, prin poezia formelor care surprind și redau esența, prin simplitate și rafinament, prin limbajul universal cu care descifrează simboluri ale tradiției românești, dar și prin lumina pe care o degajă creația sa, artistul Brâncuși rămâne o flacără vie în conștiința universală. ,,Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini,,, mărturisea cu simplitate profundă, Constantin Brâncuși.
Artistul nu a imitat natura, nu a păstrat formele convenționale ale realității, ci a mers la esență. Fără să-și uite o clipă locul din care s-a tras, artistul a oglindit în opera sa, forța creatoare a țăranului român. Venind cu un suflu nou în arta universală, Brâncuși a rămas personalitatea care și-a ancorat, odată cu sufletul, și creația în tradițiile și în arta populară românească. De altfel, și în atelierul său din inima Parisului, Brâncuși și-a creat o lume a lui, cu o atmosferă românească.
Lucrările artistului sunt celebre și transmit privitorului, de fiecare data, mesaje și sensuri noi, într-o continuă redescoperire. „Pasărea Măiastră”, „Domnişoara Pogany”, „Rugăciunea” sau „Cumințenia Pământului” sunt numai câteva dintre lucrările care poartă semnătura inconfundabilă a artistului omagiat de lumea artei, care ne fac să fim mândri că România a dat artei universale o astfel de valoare și să înțelegem cât de importante sunt reperele nemuritoare ale unui neam. Lucrările sale au putut fi admirate în expoziții din întreaga lume, iar numele artistului a intrat în galeria personalităților artei din lumea întreagă. Constantin Brâncuși s-a alăturat numelor de români înscrise în constelația universală, personalități care au impresionat prin talent și originalitate și s-au remarcat în diferite domenii ale culturii.
Constantin Brâncuşi, geniul artei contemporane, a străbătut 2000 de kilometri pe jos, a înfruntat obstacolele apărute în cale și și-a dedicat viața creației artistice, dând un sens profund ideii că veșnicia s-a născut la sat. Întotdeauna s-a lăsat călăuzit de dorința de a atinge profunzimea, pacea și bucuria simplităţii, al cărei izvor se află în amintirea copilăriei şi a meleagurilor natale. De altfel, artistul însuşi avea să afirme: „Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii a purităţii universale şi va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece”. Va resimți continuu dorul de țară, sentiment care îi arde sufletul și care se reflectă şi în lucrările sale. Îl transpune în cuvinte simple, impresionante, care refac simbolic legătura dintre cer și pământ. „Patria mea este pământul care se-nvârteşte, briza vântului, norii care trec”.
Doamnelor și domnilor,
Pentru mândria pe care o simțim atunci când îi rostim numele, pentru emoția transmisă de lucrările sale, pentru legătura indestructibilă pe care a creat-o cu infinitul prin lucrările sale, pentru definiția dorului de țară pe care a transmis-o cu infinită emoție, Constantin Brâncuși va dăinui veșnic în conștiința poporului român.
Vă mulțumesc!
Deputat PSD de Dâmbovița
Oana – Silvia VLĂDUCĂ
Comentarii recente