În contextul protestelor din stradă pe marginea OUG nr. 13/2017 de modificare a Codului penal și de procedură penală, președintele PSD Dâmbovița, senatorul Adrian Țuțuianu, a făcut o prezentare vastă a modificărilor introduse și a argumentelor care au determinat aceste schimbări. Fără foarte multe iluzii că cei din stradă vor parcurge explicațiile și vor accepta dezbaterea rațională, Țuțuianu a demontat toate sloganurile propagate în aceste zile cu texte de lege, hotărâri ale CCR sau Comisiei de la Veneția.
De ce a fost nevoie de această Ordonanță?
„Pentru că sunt mai multe decizii ale Curții Constituționale, unele din 2014 – cea care privește abuzul în serviciu este Decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016 -, decizii care nu au fost puse în aplicare. Ca urmare, în 45 de zile, dacă Parlamentul nu a pus în aplicare decizia, textul legal respectiv nu produce niciun efect. Ceea ce s-a ascuns până acum opiniei publice, am văzut aseară pe un site de specialitate, pe luju.ro, puteți citi toți, este că din luna august, când s-a împlinit termenul de 45 de zile, fapta de abuz în serviciu a fost dezincriminată, ceea ce produce efecte pentru toți cei care au dosare pe principiul aplicării legii penale mai favorabile”.
Cum era definit abuzul în Codul penal?
Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiunilor de serviciu nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin această cauzează o pagubă ori vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de 2-7 ani și interzicerea dreptului la a ocupa o funcție publică.
„Ce-a spus Curtea Constituțională: că textul este constituțional în măsura în care prin sintagma îndeplinește în mod defectuos se înțelege îndeplinește prin încălcarea legii. Și vine tot Curtea și spune ce înseamnă lege: nu orice reglementare, (…) ci reglementarea cuprinsă în lege adoptată de Parlament și reglementarea cuprinsă în ordonanțe de urgență și ordonanțe simple date de Guvern în temeiul legii de abilitare adoptate de Parlament. Ca urmare, Guvernul a pus de acord textul legal cu ceea ce a spus Curtea Constituțională:
Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Alte precizări:
- „Abuzul în serviciu, neglijența în serviciu sunt infracțiuni de tip comunist, au fost introduse în legislația penală comunistă.
- Statele europene, în cvasitotalitatea lor, nu au în Codurile penale o asemenea infracțiune.
- Comisia de la Veneția ne-a spus că statele care mai au în reglementarea internă o asemenea infracțiune trebuie să fie foarte atente cum utilizează lucrul ăsta, pentru a evita abuzul. Textul: Comisia de la Veneția consideră prevederile penale naționale cu privire la abuzul în serviciu, excesul de autoritate și expresii similare trebuie interpretate în sens îngust și aplicate cu un prag înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi spre exemplu: infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității administrației publice, șamd.
- SUA au 50 de state componente și un district federal (Columbia). Din cele 51, doar 3 au infracțiunea de abuz în serviciu.
- Nu doar Comisia de la Veneția, ci și CEDO are mai multe decizii prin care a spus că abuzul în serviciu trebuie gestionat cu grijă, cu prudență. Și a mai spus ceva, că o normă juridică trebuie să fie predictibilă, trebuie să fie foarte clară. Pe textul inițial din Codul penal, o spune CCR, nu eu, se lăsa la aprecierea subiectivă a procurorului sau judecătorului dacă o faptă este sau nu infracțiune. Ce înseamnă defectuos? E o chestiune subiectivă, fiecare înțelege cum vrea”.
De ce s-a ajuns la plafonul de 200.000 lei
„În primul rând, CCR a spus că trebuie să dozăm intensitatea vătămării produse relațiilor sociale. Nu orice încălcare a unei norme generează atâtea probleme încât să o tratezi penal.
De ce s-a ales 200.000? Putea să fie și 250.000, putea să fie 100.000. Cei care au redactat actul normativ au spus așa: dacă Codul Penal vorbește de consecințe deosebit de grave ale unei infracțiuni dacă paguba e de la 2.000.000 lei în sus, au luat 10% din valoarea minimă prevăzută de lege și au stabilit acest plafon.
Evident că există o notă de subiectivitate a celui care a redactat legea. Poate altul spune 250.000, poate altul spunea 100.000. Dar este dreptul legiuitorului să stabilească acest lucru”.
Ce se întâmplă cu faptele care au generat un prejudiciu, dar el este sub 200.000 lei?
„Teza că scapă hoții este o manipulare grosolană! Nu scapă nimeni și nu scapă pentru că există legea conteciosului administrativ (554/2004) care prevede expres că orice persoană vătămată într-un drept al său sau interes legitim are dreptul să se adreseze instanței de contencios administrativ pentru anularea actului sau pentru obligarea autorității la emiterea unui act și repararea pagubei produse.
Apoi, cine a încălcat o normă legală de serviciu – există în Codul muncii răspunderea disciplinară. Cine a încălcat, în general, o normă care nu e infracțiune, poate fi sancționat pe Ordonanța 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. În general există răspunderea civilă.
De ce s-a redus pedeapsa?
„Pentru că 7 ani, după opinia legiuitorului, e și opinia mea, însemna foarte mult. În condițiile în care îți reținea 2-3 fapte de abuz în serviciu și instanța îți mai aplica și un spor de pedeapsă se putea ajunge la pedepse deosebit de mari”.
Denunțătorul care nu face denunțul în 6 luni de zile, nu mai poate fi luat în calcul.
„Este normal. Cine a constatat săvârșirea unei fapte, trebuie să o denunțe imediat, nu când e constrâns, fie de elemente subiecte, fie de propria lui situație”.
denuntul se refera doar la chestiuni ce tin coruptie sau de exemplu in cazul unui viol? viol a unui minor deasemenea? poate copilul este preea mic pentru a constientiza acest viol,, dau exemplul cantaretului de pian de música clásica londonez,,, nuu preea le am cu muzica, i-am uitat numele,,, care a fost abuzat de profesorul de educatie fizica.
1) de ce OUG, care este urgența cînd din august 2016 trebuia rezolvată neconstituționalitatea în Parlament? dată hoțește în creierii nopții…
2) CCR spune doar că textul este constituțional în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”, iar voi modificați aproape în întregime textul abuzului în serviciu, numai bun pentru infractori
3) de ce să se reducă limitele de pedeapsă, cu multe alte reduceri ce decurg de aici, cînd ele ar trebui să se dubleze mai ales pentru cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative?
dar mă opresc aici cu critica art.I (art.II și III sînt de umplutură) pentru că această OUG #13 coroborată cu OUG #9 spune totul despre mîrșăvia ce s-a vrut instituționaliza.
și apoi … nu îmi pasă câțuși de puțin de argumentele voastre prost formulate, îmi pasă ce văd că lăsați în urmă! Nu e mirare că acționați ca în junglă, sunteți de un haos desărvărșit! Mi-e scârbă! – ca să o parafrazez pe Ruxandra Ţuţuianu (mai ajunge și pensionarul să citeze dintr-un copil, deh!).
sau nu e voie? atunci diliți! 🙁